marți, 23 februarie 2010

Back to business

M-am intors la facultate si, desi credeam ca poate ultimul semestru din anul III o sa fie mai lejer, m-am inselat. Am dat peste aceleasi pretentii absurde si profesori mai exigenti decat in primul semestru. Nu inteleg ce vor de la noi, se comporta de parca ar fi misiunea lor sa ne faca viata cat mai grea. Unul din ei, de exemplu, ne-a dat ca bibliografie pentru examen 10 carti de cate 300 de pagini...frumos nu?

luni, 15 februarie 2010

Am castigat !!!

Dimineata am primit un telefon care ma anunta ca am castigat un week-end pentru doua persoane la Hotel Nobilis :D Nu am mai castigat decat o data prin tragere la sorti, si atunci un premiu nesemnificativ. Nu am fost niciodata la un hotel de 4**** dar pun pariu ca o sa fie frumos, mai ales ca m-au dat pe spate imprejurimile.

duminică, 14 februarie 2010

Valentine's Day



Valentin a fost un preot roman martirizat in timpul persecutiei lui Claudius in anii 269-270 d.c. Tanar fiind, Valentin ii ajuta pe crestini in vremurile persecutiei. El a fost prins si bagat in inchisoare, unde a devenit un propovaduitor. Tocmai de aceea a fost condamnat la moarte la data de 14 februarie-269. In timpul cat a stat in inchisoare el trimitea mesaje de imbarbatare prietenilor spunandu-le “Amintiti-va de Valentin” si “Va iubesc”.

O alta varianta ne spune ca Valentin a fost un preot care casatorea cuplurile in secret, impotriva legii date de Imparatul Claudius care interzisese casatoria. Si in aceasta poveste el a fost dus la inchisoare deoarece refuzase sa treaca la credinta in zeii pagani. In inchisoare, el se imprieteneste cu fiica temnicerului pe care o convinge sa creada in Dumnezeu. In ziua executiei sale–14 feb. 269, Valentin scrie o scrisoare de dragoste fetei temnicerului, pe care nu o semneaza.

Un lucru cert, ramane totusi faptul ca a existat un preot cu numele de Valentin, care a fost executat pentru credinta sa in Dumnezeu.

De cativa ani, sarbatoarea de Sf. Valentin a fost adoptata si pe meleagurile noastre. Mii de tineri isi declara in aceasta zi dragostea unul fata de celalalt. Din pacate, in ultimii ani, dragostea reprezentata de aceasta zi a fost inlocuita de profitul comerciantilor. Magazinele sunt pline de kitch-uri iar cei ce vand aceste produse au ajuns de la clasicul ursulet de plus la obiecte de-a dreptul penibile.

Ce e surprinzator e ca aceste obiecte, cu cat sunt mai de prost gust, cu atat au o mai mare priza la oameni.

luni, 8 februarie 2010

Obiceiurile romanilor



Obiceiurile din pacate nu sunt aceste caracteristici la moda care apar din ce in ce mai des in ultima vreme si ne determina sa impartim oamenii in categorii ca “pitipoanca”, “cocalar” etc, ci acele trasaturi specifice care il determina pe oricare alt locuitor al continentului sau, de ce nu, al Globului, sa exclame “Asta sigur e roman!”
1.Obiceiul de a nu-i respecta pe cei din jur si de a nu te supune regulilor. Ce daca scrie mare pe un semn “Nu calcati pe iarba!” Romanasul nostru vrea sa arate ca poate, ca doar el e smecher si nu ii spune lui nimeni ce poate sa faca si ce nu. Ce daca sunt la metrou semne cu “Stationati pe partea dreapta!”? Romanii tot unde “vrea muschii lor” stationeaza. Ce conteaza ca e un cos de gunoi gol la 3 metri in fata cand el vrea sa arunce ambalajul de la seminte acolo unde a terminat punga? Ce conteaza ca langa locul pe care il ocupa cu nonsalanta in metrou o femeie insarcinata in lua a 8-a care cu greu sta in picioare?
2.Obiceiul de a vorbi…prea liber. Asta cred ca noua, ca popor, ni se trage de pe urma numeroaselor stapaniri ale popoarelor mai puternice, culminand cu perioada comunista, cand iti era frica sa vorbesti liber, ceea ce a dus acum la un exces de zel in manifestarea propriilor ganduri. In consecinta tu, ca un om implicat in campul muncii, nu poti dormi la 2 noaptea pentru ca un pustan tine cu tot dinadinsul sa povesteasca in fata balconului tau cum a cucerit-o el pe “aia buna” de la doi. Sau nu iti poti auzi propriile ganduri dimineata in drum spre serviciu pentru ca cineva tocmai s-a apucat sa comenteze in gura mare meciul de aseara. Si ca sa puna capac la toate, intotdeauna este cineva care asculta manele la telefon, oriunde si la orice ora te-ai afla intr-un mijloc de transport in comun.
3. Obiceiul “Daca ala nu face, eu de ce sa fac?”. Aceasta replica e completata de cele mai multe ori, cu o doza de mandrie, de fraza “Ce, io-s mai prost?” La noi, romanii, totul se rezuma la altii. Ceea ce fac romanii nu fac pentru ei, fac, intr-o poportie cat de mica, ca sa vada vecinul, fratele, cumnatul etc. Fac ca sa moara “dusmanii” de invidie. Fac ca sa auda replica “Uite ba si la asta ce s-a realizat”. Atat.
Ar mai fi multe de spus despre obiceiuri ale romanilor care au devenit adevarate anecdote de genul “Stii sigur ca esti roman daca la aeroport/gara/autogara te conduc cel putin 10 rude” sau “Stii sigur ca esti roman daca nu te imbraci conform temperaturii ci conform anotimpului sau lunii calendaristice (Cum sa te imbraci in tricou in decembrie, chiar daca sunt 25 de grade afara?)”.
Din pacate, asta e tara in care traim are, din pacate, se degradeaza de la generatie la generatie.

joi, 4 februarie 2010

Ultimul hop


Astazi am ultimul examen din sesiunea de iarna. Ma simt epuizata atat fizic cat si psihic. Pe seara plec acasa...pacat ca nu pot sa imi gasesc locul, abia dupa 10 iunie voi fi acasa cu adevarat...
In Bucuresti e o vreme primavaratica ce contribuie si mai mult la starea mea proasta, urasc primavara!

marți, 2 februarie 2010

O vacanta de vis


"Ma aflu în faţa unui dulap deschis şi a 1000 de posibilităţi? Ce să-mi iau? Şi dacă e frig? Dar dacă păţesc ca în vacanţa aceea în care a plouat tot timpul şi şi nu am avut decât săndăluţe şi şlapi? Daaa, o să îmi iau cizmuliţele mele trendy, pe care le-am cumpărat săptămâna trecută cu Mirela. Cum care Mirela? Mirela prietena mea din liceu. Nu are ea un simţ foarte dezvoltat al modei dar are păreri foarte pertinente.

Dar totuşi ceva nu merge...uff, dacă l-aş fi convins pe iubi să îmi spună unde mă duce pentru aniversarea a 3 ani de relaţie. Cum să îţi faci un bagaj fără să ştii unde pleci? Buuuun, să începem cu începutul...care sunt obiectele de care aş avea nevoie oriunde m-aş duce? «Periuta de dinti», îmi şopteşte o voce. La haine şi accesorii mă refeream. O să îmi pun până la urmă câteva haine subţiri, câteva haine groase, costumul de baie neapărat...mai trebuie ceva? A, da, să nu uit, paşaportul...pentru că am o bănuiala că o să mă avânt în afară graniţelor...ce incitant. O, Doamne cât e de târziu...mai e un sfert de oră şi e aici. Mai verific o data bagajul. Am pus tot? Probabil că nu, dar ce să-i faci, o să îmi aduc aminte cel mai probabil în maşină şi nu voi putea să mă întorc din drum, nu pentru că sunt superstiţioasă ci pentru că o să aud o multitudine de comentarii de genul «Cum ai putut să uiţi ceva acasă când ai două valize pline? Of, femeile astea»...Tre' să plec, Făt-Frumosul meu a parcat în faţa casei...”

Cele de mai sus au fost scrise acum 2 zile. de atunci s-a schimbat şi peisajul, şi subsemnata...Stau cu un cocktail în mână şi simt razele soarelui cum mă mângâie...ai auzit bine, SOARE! Nu mai suntem în Bucureşti între betoanele gri, suntem în Antalya. Nici nu pot să cuprind cu ochii atâta frumuseţe. Marea e albastră cum am văzut doar în filme, nisipul e aşa fin încât ai impresia că pluteşti iar apusul şi sunetul valurilor mă fac să cred că sunt într-un vis frumos.

Nopţile ni le petrecem fie la petreceri pe plajă în aer liber, fie în camera de hotel care are o privelişte superbă. Ce aş putea să îmi doresc mai mult? Nu mi-aş fi imaginat niciodată că poate exista ceva atât de frumos...poate doar am visat la un asemenea loc. Zborul până aici mi s-a părut foarte scurt, poate din cauză că era pentru prima oară când m-am aflat deasupra norilor. Biletele le-a rezervat iubi de pe paravion.ro, ca doar sunt cei mai seriosi din acest domeniu. Însă nimic, nici macar zborul, nu se compară cu senzaţia pe care o ai când ajungi aici şi simţi aerul sărat şi briza valurilor.

Trăiesc în prezent vacanţa pe care orice femeie şi-ar dori-o măcar o dată în viaţă.

Lady Gaga

Astazi am ascultat o melodie foarte interesanta semnata Lady Gaga, Alejandro. Putin diferit fata de ceea cu ce ne-a obisnuit Lady Gaga, insa foarte buna, imi aduce aminte putin de Ace of Base. Dupa cate observ, Lady Gaga incepe sa "castige teren" si sa scoata hit dupa hit.